Circulatia venoasa a membrelor inferioare este reprezentata de doua sisteme venoase: sistemul venos profund si sistemul venos superficial. Sistemul venos profund colecteaza sangele venos de la nivelul structurilor profunde ale piciorului, gambei si coapsei(osteoarticular si muscular). Sistemul venos superficial dreneaza sangele venos provenind de la nivelul structurilor superficiale ale piciorului, gambei si coapsei(piele si tesutul gras subcutanat). 

Cele doua sisteme venoase sunt separate de planul fascial profund ce acopera  musculatura membrelor inferioare, intre ele existand vene comunicante si perforante care penetreaza aceasta fascie profunda facand legatura intre cele doua sisteme. La nivelul radacinii coapsei cele doua sisteme conflueaza in sensul ca sistemul venos superficial se varsa in cel profund, rezultand un trunchi venos care conduce sangele de jos in sus catre inima.

Aceasta deplasare antigravitationala este posibila prin prezenta unor valve unidirectionale prezente atat in cele doua sisteme venoase cat si in cel perforant-comunicant. Valvele unidirectionale permit ascensionarea sangelui venos, caderea inapoi in virtutea gravitatiei fiind oprita in conditii normale. Cand aceste valve devin incompetente, circuitul normal al sangelui venos este perturbat, presiunea venoasa se echilibreaza liber intre sisteme, urcand cu dificultate si dilatand venele superficiale.

Astfel venele superficiale pierd treptat functia de drenaj ascendent, devenind simple depozite de sange venos, transformandu-se in varice. Boala varicoasa are o frecventa mai mare la femei, debutand la varste cuprinse intre 20-50 ani. Cauzele aparitiei bolii varicoase sunt: ereditatea, factorii predispozanti si favorizanti(de mediu). Factorii genetici sunt reprezentati de prezenta sindromului de distrofie venoasa sau a celui de deficienta aponevrotica. La persoanele cu inclinatie constitutionala de obicei tipul astenic, pot coexista: boala hemoroidala, ptoze viscerale, piciorul plat, artroze, discartroze etc.

 Factorii de mediu sunt profesia care implica statul in picioare pasiv si prelungit, caldura excesiva, efortul intens si prelungit, favorizeaza aparitia varicelor. Alti factori favorizanti sunt: obezitatea, sarcina( prin presiunea suplimentara exercitata de lunga durata, care se opune intoarcerii venoase), alte afectiuni. Evolutia bolii varicoase cuprinde din punct de vedere clinic: o faza de debut si o perioada de stare cu varice prezente.

Debutul se face lent uneori asimtomatic, alteori prin aparitia unor amorteli, arsuri, senzatia de greutate, oboseala, neliniste, care apar in special in sezonul cald, la sfarsitul zilei si se amelioreaza la mers, pozitia orizontala eventual cu picioarele ridicate. In timp apare edemul decliv, cianoza, tulburarile pigmentare si chiar ulcerul de gamba in absenta unui tratament corespunzator. 

Aceasta inseamna instalarea perioadei de stare cu varice evidente care uneori pot urca pana in regiunea genitala. Edemul este aproape permanent devenind lemnos la palpare, tegumentele sunt subtiri, lucioase, fara par, eczematizate, cu tulburari de pigmentare si toleranta redusa la traumatisme. Ruptura varicelor, varicoflebita si ulcerul de gamba, sunt complicatii frecvente ale varicelor netratate.

Consultatia va evalua situatia locala prin examenul clinic, functional asociat cu anamneza afectiunii. Se va evalua starea generala prin recoltarea probelor biologice si starea locala prin Eco-Doppler venos, alte masuratori volumetrice. 

Tratamentul implica de cele mai multe ori masuri profilactice: evitarea ortostatismului prelungit, caldurii excesive, incaltamintei nepotrivite, etc. Contentia elastica externa prin ciorapi elastici profilactici sau terapeutici, purtati in cursul zilei de la momentul ridicarii din pat. Acestia se gasesc in majoritatea magazinelor de profil, iar in cazul “picioarelor dificile”, pot fi confectionati la comanda. Se face profilaxia constipatiei(cu dieta lactovegetariana eventual supozitoare cu glicerina), prevenirea obezitatii. 

Femeia gravida va beneficia de purtarea ciorapilor elastici din primele luni de sarcina, de incurajarea activitatilor fizice usoare(plimbari, gimnastica, innot). Tratamentul chirurgical se evita in perioada de sarcina, abordandu-se la cel putin un an postnatal, asteptandu-se revenirea la greutatea de dinainte de nastere cand majoritatea varicelor involueaza. Se evita medicatia flebotonica si vasoprotectoare in perioada de graviditate si alaptare.

Tratamentul curativ cuprinde tratamentul laser endovenos ca varianta preferata frecvent tehnicilor clasice de stripping venos, miniflebectomii etajate pentru abordarea directa si estetica a pachetelor varicoase, microscleroterapia vaselor subtiri vizibile prin transparenta pielii sau tratamentul laser Nd-Yag. 

Tratamentul  endovenos  cu laser al bolii varicoase(E.V.L.T.), consta in introducerea unei sonde laser in lumenul venei insuficiente cu fotocoagularea si obliterarea venei tratate in timpul retragerii sondei. Este un procedeu modern, minim invaziv, se desfasoara in anestezie locala, nu necesita spitalizare, permitand reluarea rapida a activitatilor socio-profesionale. 

Miniflebectomiile constau in abordarea directa prin perforare cu acul paravenos la nivelul dilatatiilor varicoase, introducerea unei minicrosete cu ajutorul careia se incarca segmentul venos dorit, se exteriorizeaza, ligatureaza si sectioneaza vena. Orificiile se contracta spontan si dispar dupa cateva saptamani fara urme. 

Scleroterapia poate fi o varianta de tratament a oricaror dilatatii varicoase, se poate efectua in cursul a 2-3 sedinte de max. 30’ si care constau in injectarea unui agent sclerozant in vena dilatata, apoi aplicarea unei fese elastice 2-3 zile, continuata cu ciorap elastic 2-3 saptamani. Se recomanda mersul pe jos, plimbarile dupa sedinta. 

În cazuri bine selectionate se poate proceda la strippingul venos clasic, asociat cu miniflebectomii etajate. Chiar si in cazul tehnicii clasice, invazivitatea e moderata iar spitalizarea medie este de 1 zi. Se recomanda evitarea excluderii totale a safenelor, cu conservarea portiunilor indemne care ar putea compensa functional sistemul superficial si ar putea constitui o rezerva vasculara in cazuri de necesitate.